Auto Portret

Relatia romantica dintre om si masina este, la prima vedere, o imposibilitate. Romantic poti fi doar cu oamenii, pentru ca au suflet. Masina e facuta din atomi si curent, vibratie. Dar apusul? Apusul romantic din ce e facut?
Ieri, ca asa e viata, a trebuit sa stau mai toata ziua in masina. Dupa ce am facut emisiunea, am alergat prin Bucuresti pana la pranz, am plecat la doua sute de kilometri, unde am avut din nou de alergat cu masina si m-am intors noaptea inapoi. Atunci m-a si lovit. Alunecam in intuneric pe sosea ca o manusa pe-o sabie si eram un pic suparat. Zilele astea, viata nu-mi trasese o palma, sa ma provoace, ci un pres de sub picioare, sa-mi trag sufletul inapoi. Si acum, singur in masina de culoarea amurgului, avand timp sa mi-amintesc de mine, ma napadise o tristete calma, zambitoare, dar grea. Prietenii mi-au raspuns, dar iti vine greu sa-i superi cand ii auzi razand prin baruri. Ce-ti ramane?
Apusul le asculta clasicilor bucuriile si impunsaturile inimii, nu? Si nu avea alt suflet decat masina. Tot materie, vibratii si explozii inofensive. Dar masina nu vorbeste cu tine, va aud. Serios? Dar apusul vorbea? Batmobilul o facea! Volvorine nu vorbea cu mine, dar, n-o sa credeti, mi-a cantat. Tot drumul. De fapt am cantat impreuna. Si, usor-usor, am inceput sa zambesc. Pentru ca uiti de griji, uiti ca e noapte, uiti ca doare cand canti. Si mai e ceva, cu nocturnele calatorii, calare pe amurg. Daca aluneci cantand incet pe sosea, ca o manusa pe o lama de sabie, n-o sa te taie nimic, niciodata.

1,397 Comments

Sorry, the comment form is closed at this time.