The of road

Romania nu e o tara preocupata de placeri. Se vede asta din numarul mic de spa-uri, locuri in care ti se face bine si iti permiti sa te rasfeti. De multa vreme tot caut unul in afara Bucurestiului, un loc in care toata lumea sa stie un singur lucru: ca trebuie sa ma serveasca si sa imi faca placere. Din profesionalism si dedicatie. Bine, nu a fost rau la Sibiu, nici acum la Eforie, dar inca nu se cultiva hedonismul de week end. De ce?
Romania e cumva tara of-ului. De la manelist la casnica, oftatul devine unica solutie de a trata cu viata care, cum se stie, e grea. Nu luati in deradere of-ul. Precum injuratura de la capatul unei propozitii, oftatul deturneaza de la lipsa de continut. Cum o @#$% socanta din finalul propozitiei il exonereaza pe cel care-o rosteste de obligatia de a fi interesant, la fel oftatul exonereaza de obligatia de a face ceva impotriva relelor. Of-ul e compus dintr-un strigat de durere, o, care se f-saie, care nu e trait pana la capat.
Undeva, pe drum, of-ul a devenit un eveniment comun, un condiment fara gust aruncat din obisnuinta in felurile vietii. Atat de comun ca orice placere trebuie, cumva, sa fie un pic nemeritata. Cumva, daca nu te-ai simti un pic vinovat, ai trada the big romanian O, ati ghicit, Of-ul. Cat de insignifiant ni se pare, cat de inofensiv. Si cu toate astea se furiseaza prin multe case dandu-le iluzia ca totul e mort demult si deci si responsabilitatile.
Nu e dubiu, poporul asta si-a luat-o rau din toate partile si nu numai de la armate. Adica sa nu intelegeti ca a fost o jale gratuita. Dar e timpul sa dispara, oftatul din tara.

1,008 Comments

Sorry, the comment form is closed at this time.