Spirale

Imi amintesc de momente ale lui Ignatius, din Conjuratia Imbecililor, in care observa cu grija cum norocul, dar si nenorocul, vin in spirale. Dar ceea ce mi se intampla trece de mirare si ajunge, intr-un mod curios, comic.
Trei foarte grave cazuri de sanatate din imediata mea apropiere au venit la cateva zile, ca o rafala de mitraliera. Apoi lama ghilotinei a inceput sa zambeasca rece in soare cand Guerrilla, locul in care lucrez de atatia si atatia ani, locul la a carui constructie am pus unul dintre cei mai seriosi si constanti umeri, a inceput sa aiba probleme. Licentele au fost ridicate fara vina noastra, in timp ce noi priveam uluiti cum se duc in ceata birocratiei. Ne-am agatat de ce a mai ramas si emitem online si pe Gold. Dar ciuda ca nu suntem lasati sa facem meseria la care ne pricepem atat de bine ma mananca pe dinauntru ca o ultima bravada de erou. Si dupa toate astea, evident, apar problemele de cuplu, pentru ca femeia trebuie sa fie fericita cu orice pret.
De ce vin toate odata? Blestem s-au grabit unii sa ma anunte. Altii au presupus ca este vina mea daca pierd tot, insinuand si simtind, ca un caine comunitar, ca sunt un om rau. Eu nu cred toate astea. Vad lumea mult mai fin. Si am incredere. Cred ca ni se da exact ce avem de invatat in bucla asta de timp. Poate, cu cat suntem mai puternici, ni se da mai mult in carca, sa nu duca sufletele obosite. E o forma de bun simt. Si, apropos, poate ni se dau multe ca sa ne simtim bine, adanc, adevarat.
Am rabdare, se pare. Stau in picioare. E greu sa am umor, dar o sa rad la urma urmei. Come what may. I pray. I stay.

1,257 Comments

Sorry, the comment form is closed at this time.