Raspuns la leapsa: Sase, pleaca presa!

Colegul de blogareala si de radio Ciuclaru da o leapsa. Cu o zi inainte ma gandisem exact la asta: cum ar fi sa vedem purici o zi la televizor, sa n-avem ziar, sa n-avem radio. Nu cred ca este o inexplicabila sincronicitate sau alt fenomen la granita dintre mister si banal. Dimpotriva, cred ca fiecarui coleg de breasla i-a venit, mai surd sau mai galagios, ideea asta, dupa sahul statului la presa.

Despre efectele ei: nu cred ca poporul care nu lucreaza-n presa ar intelege ceva. Mai degraba cred ca l-ar deranja ca nu se da emisiunea lor zilnica de retardati care citesc franturi de reality de pe prompter, cam in aceeasi masura in care il deranjeaza pe un neposesor de automobil vreo greva a transportului in comun.

Mai mult, cred ca s-ar gasi un OTV care ar face emisiune pe tema posturilor care si-au intrerupt emisia.

Dar cred ca se pot gasi forme mult mai fine de lupta cu un stat care nu intelege ca scaderea salariilor din presa echivaleaza cu scaderea calitatii ei. Imi vine un scurt exemplu in minte. Fiecare post sa urmareasca in fiecare zi, cu camerele, ori cate-o puslama de fiu de ministru care face licitatii cu statul, ori vreo sotie de prost gust, ori vreo amanta de la vreo banca a vreunui (prim?)-ministru, pana vedem la toti filonul de cocalar. Sau presa sa fie facuta in fiecare zi de oameni simpli, cu salarii mici: ingrijitorul de la lift, soferul sau paznicul sa citeasca stirile. Pentru ca la asta se va ajunge daca dorim salarii mici presei.

Adica daca-i razboi, sa fie declarat si asumat. Eu va las acum cu editorialul din 24 fun, pe care il scriam exact marti, cand lui Craio ii venea ideea lepsei:

Primul buget pe care il taie orice companie cand se simte crivatul crizei este cel de publicitate. Uite asa se face ca piata de publicitate a scazut anul trecut cu vreo 40 la suta, iar anul asta a mai scazut de-acolo. Mai ales in presa audio-vizuala si virtuala, unde mijloacele de productie sunt tot mai ieftine, dar si in print, cheltuielile mari sunt cu salariile. Deci, logic, criza a taiat posturi si salarii. Pana aici este logica simpla.

Acum, in timp ce in Franta statul subventiona abonamentele la ziare ca sa ajute presa, pun pariu ca in Romania, gulerele bej din fruntea statului se-mbatau de bucurie la gandul ca criza le face visele realitate. “Ba, criza asta, ‘tui mama ei, ne duce-n aprajdeu’ ma-sii! Da’ macar stiu ca mor si viermii astia de la ziare!”. “Mare esti, capitane, sa moara Dinu daca te mint! Trimite-le anafu’ la sanchi, sa vedem cum fac!”, se hahaiau in cor gulerele din fruntea statului, care intre timp devenisera maronii. Apoi s-au gandit ca, din punctul lor de vedere, un ziarist nu face munca de creatie. “Sefu’, da daca e editorialist?”. “Adica cu edit, peist si copii si astea? E tot hot ma, fura”. Asa ca gulerele negre au hotarat ca o lege prin care nici scriitorii de carti sa nu-si mai ia drepturile de autor pentru ca folosesc baza materiala a angajatorului n-ar fi chiar deloc rea.

“Sa plateasca si ei, da-i in erata mamii lor”. “Sefu’, da’ acum chiar ii rupem daca le mai dam. Si-au cam luat-o singuri de la criza…”. “Nu-i rupem ma, ii ajutam, ha ha ha! ’ti ai naibii cu Levantul tau!”.

1,503 Comments

Sorry, the comment form is closed at this time.