De ce plec din Romania.

Bine, nu plec decat cu gandul. Aseara, pornind de la sondajul cu cele doua milioane de romani care ar pleca din tara, am avut niste discutii cu niste prieteni, la o bere, in bucatarie. De ce ne vine sa plecam?

Nu pentru ca e mizerie, nu pentru ca blocurile sunt gri, nu pentru ca Vanghelie e asa de sus, nu pentru ca presa e nevertebrata, nu pentru ca fac patru ore pana la Brasov si cinci inapoi, nu pentru ca se lucreaza ani de zile la un pasaj, nu pentru ca stai la cozi la administratie, nu pentru ca se asculta telefoane, nu pentru ca nu poti avea incredere in justitie, nu pentru ca aseara, sub fereastra mea negociau, injurandu-se, o prostituata si-un client, nu pentru ca avem un presedinte fara bun simt, nu pentru ca sunt caini in spitale, nu pentru ca nu se rade.

Ci pentru ca absolut fiecare roman are legea lui si, deci, 20 de milioane de dusmani. Cum s-ar rezolva? Daca am avea cateva principii de baza pe care sa le fortam asupra noastra, cu rabdare, ani de zile, pana credem in ele. Proiect national. Pact. De ce nu se poate? Pentru ca pentru a-ti pasa de valorile de genul asta, trebuie sa simti intai beneficiile lor pe propria persoana.

Intr-o stire adiacenta, cartea preferata a lui Traian Basescu e Codul lui Da Vinci.

Un roman la Bilderberg

Din pacate nu stiu daca e vreun roman prezent chiar la conferinta. Dar am avut un roman printre boemii care s-au dus sa fotografieze hotelul in care se tine anul asta conferinta grupului.

Dupa ce au transpirat multe informatii dupa cea de la Ottawa, conferintele au fost mai bine secretizate, se pare.

Paul Dorneanu a fost acolo, a filmat, a inregistrat si a postat pe www.infocon.ro.

Lucruri interesante pentru pasionati.

Filme de weekend

Stiu ca incep sa va enervez, dar nu scap de raceala. Unde-i dobro ala plin de viata care pleca in fiecare vineri in alt loc? S-a racit ca o faza de repriza a doua. Asa ca iar am stat in mare pe-acasa si am vazut urmatoarele:

El Topo, poate ultimul mare film experiment al anilor ’60.

[kml_flashembed movie="http://www.youtube.com/v/dtGUx4kXIEY" width="425" height="344" allowfullscreen="true" fvars="fs=1" /]

Apoi un pic de Pintilie, bunutz.

[kml_flashembed movie="http://www.youtube.com/v/9NMBt_IRX48" width="425" height="344" allowfullscreen="true" fvars="fs=1" /]

Prima parte dintr-o capodopera. Fanny si Alexander, al lui Bergman, pana mi s-a stricat subtitrarea. Nu stiu ce naiba face Ingmar, dar filmele lui sunt FRUMOASE, FIZIC!

[kml_flashembed movie="http://www.youtube.com/v/Y-DHMqICNkU" width="425" height="344" allowfullscreen="true" fvars="fs=1" /]

N-a fost rau nici Shortbus, un film in care se vede tot sexul pentru a nu ascunde dragostea. A fost cu multi homosexuali, dar mi-a lasat un gust placut :) Finalul face toti banii.

[kml_flashembed movie="http://www.youtube.com/v/H8A1dwEhSMY" width="425" height="344" allowfullscreen="true" fvars="fs=1" /]

Cireasa de pe tort, am fost si la Angels and Demons.

[kml_flashembed movie="http://www.youtube.com/v/ASVeN-58HKk" width="425" height="344" allowfullscreen="true" fvars="fs=1" /]

Este muuuult mai bun decat Codul lui Da Vinci si, daca nu faci greseala sa il iei in serios, poate fi un film politist de duminica ok.

Am mai vazut Shooter, Magnatul si inca doua trei. Cred ca am fost fascinat si de lcd-ul de 104cm pe care mi l-au dat LG in probe. Daca vreti sa va dau unul nou nout mergeti pe dob.ro si luati-l.

Inceput bun de saptamana, va rog!

When I called in sick…

Trebuie sa recunosc, am stat cam un sfert de ora sa ma gandesc despre ce sa scriu. Sunt racit si stau acasa de doua zile. In principiu, asta ar trebui sa constituie o premiza pentru un articol ravasitor. Obisnuit sa scriu cand ma suna cei de la revista, uneori intr-un sfert de ora, am privit intai ca eveniment cele doua zile in care n-am facut nimic. O sa am tot timpul. Dar sfertul de ora a ramas gol. N-am stors din el nicio idée. Pentru ca nu am facut nimic. Discutiile cu prietenii erau undite cu care pescuiam din mine. Stirile erau puzzle-uri de ineptii din care puteam sa scriu rearanjari de lume. Dar acum sunt doar eu.

Singuratatea e ciudata. Daca te dedici ei, o sa vrea fidelitate. N-ai voie sa-ti inseli sihastria si-atunci iti da la schimb comorile nespusului. Dar cand singuratatea e o aventura de o noapte si doua zile e ciudata. Nu iti da mai nimic. Doar un gand dureros ca sunt multi oameni care o traiesc in fiecare zi fara sa-si doreasca. Inca de la nivel de celula, viata isi strange randurile. Experiente despre care am citit spun ca celulele transmit informatii, chiar cand nu se ating. Copiii care nu strang nimic in brate ajung rau. Iar apoi, maturi fiind, nu putem face mare lucru singuri. Chiar si meditatiile sau rugaciunile din pesteri le faci daca ai trait intai printre oameni si ai auzit de la ei sau de la cei care-au fost despre Dumnezeu sau cuvant. Daca nu ai conventia limbajului, care pleaca de la nevoia comunicarii, nu poti gandi. Simbolurile sunt combustibilul mintii. Altfel esti leguma.

Mai multe nu va scriu. Am febra si s-ar putea sa am constiinta un pic alterata. Un pic, cat sa nu fiu inteles. Dar imi ramane gandul asta: indiferent la ce instrument e cantata, oricat de frumos ar fi el, o singura nota va astepta mereu o alta.

Raspanditi vestea: avem, in sfarsit, un candidat anti-roman la presedintia Romaniei!

Am trait sa vad noi culmi ale imbecilitatii politicii romanesti: Nati Meir candideaza la presedintia Romaniei. Nu ma deranjeaza ca probabil e un escroc pentru ca probabil toti candidatii sunt. Nu ma deranjeaza nici ca MC al lansarii oficiale a fost o fata care are in clin cu politica exact cat am eu in clin cu asasinarea lui JFK, Monica Columbeanu. Cata vreme Oprescu da picioare la caini in clipuri electorale, Geoana il pune pe Vanghelie Cocosatu’ sa faca mici, Basescu ravaseste oi si Crin il sustine pe Oprescu, Columbeanca nu mi se pare o exagerare.

Dar Nati Meir este un anti-roman. Nati Meir speria evreii, intr-o publicatie electronica destul de mare din Israel, sa nu investeasca in Romania si, in general, sa fuga de tara noastra pentru ca lucruri oribile li se pregatesc. Citeste aici si minuneaza-te cum un om care facea “anti-semita” o tara mult prea toleranta, inclusiv cu ea insasi, vrea acum sa se dea in spectacol pe scena ei cea mai vizibila, alegerile prezidentiale.

[kml_flashembed movie="http://www.youtube.com/v/CZV41xu8DBk" width="425" height="344" allowfullscreen="true" fvars="fs=1" /]

Rusine lui Andrei Duban, care mi-a confirmat ca am avut dreptate sa ma cert cu el un pic acum cativa ani. Atunci i-am batut obrazul ca a inselat actoria cu loto-prono-ul, sau ce Dumnezeu facea el. Acum i lvad la lansarea lui Meir.

Dezamagire totala din partea lui Madalin Voicu. Acum cateva zile il aplaudam ca nu tace in fata lui Geoana, apoi o da in tiganisme si il face pe Marean homosexual si, in final, iata-l pe Mendelin sustinandu-l pe escroc.

Nu ma intereseaza ce jocuri face Nati si ale cui. Politicianul care se dezice ultimul de el, e codoasa.

Prima postare de pe mobil

De azi, dobro e mai mobil. Nu stiam cum sa fac sa postez si de pe E71 al meu, m-am chinuit, am gasit un plugin, sper sa mearga.

Ar trebui sa faca blogul si mai mobile friendly. Imi cer scuze daca:
-nu merge
-o sa simt compulsiv nevoia de-a posta texte/poze cand sunt la baute

Incerc si-o poza: biserica unde m-a botezat bunicul meu.

090520091991

Nu merge de pe telefon uploadarea pozei. Mai incerc.

Cata nebunie atata veselie!

Un articol foarte interesant pentru cei care lucreaza in domenii creative, in The Independent. Pe scurt, marile genii creative ale omenirii au fost putin dilii. Intuiam si noi. Dar, foarte foarte interesant este studiul despre legatura dintre comedianti si depresie.

Un studiu facut pe 55 de comedianti si 14 comediante trage concluzia ca umorul este un antidot la depresie. Stirea cea mare este ca atat eu cat si Vlad confirmam. Nu mi-as permite sa vorbesc in numele lui daca nu ar fi vorbit despre asta pe radio, dar atat eu cat si Vlad am recunoscut ca in primele saptamani ale concediului intram in depresie. De-adevaratelea.

Simt ca si cum in tot sezonul de radio de-abia astept sa las garda optimismului jos si sa ma las intr-o depresie placuta ca un somn mortal in zapada. De citit articolul!

Franta ataca Matusa din America

Camera inferioara a legislativului francez a aprobat o lege urata pentru cei care descarca ilegal filme. Practic, daca te prinde de trei ori ca iei Wolverine, fie si work-copy-ul ala in care i se vad cablurile lui Hugh Jackman (mi-au zis niste prieteni), iti deconecteaza automat internetul. Sarko a sustinut legea, care urmeaza sa fie supusa azi si senatului si are sanse mari sa treaca.

Un precedent urat. Dilema etica e, din punctul meu de vedere, asa:

– e o pierdere pentru Laura Cosoi sa descarci ultimul album Smiley.

– e un castig pentru tinerii romani sa descarce ultimul album Of Montreal, pe care NU IL GASESTI IN MAGAZINELE ROMANESTI!

– e o pierdere pentru multiplexuri sa descarci Wolverine

– e un castig pentru gradul de cultura al romanilor sa descarci Bergman-uri, Ozon-uri, Wajda-uri sau Tarkovsky-uri pe care NU AI DE UNDE SA LE IEI ALTFEL!

Daca ma duc, sa va refaceti viata…

Sunt barbat si, deci, sunt prapastios la suferinta. De ieri zac in paturi si, desi am doar o raceala banala, ma astept oricand la un atac de cord.

De aceea vreau doar sa va spun ca v-am iubit de-adevaratelea, ca nu ziceam aiurea dragelor si dragilor, ca aveti voie sa ascultati orice emisiune cu Vlad, ca nu l-am urat pe Mircea Badea ci l-am folosit doar ca simbol al raului din Romania. Va multumesc ca mi-ati fost alaturi si mi-ati dat ceva frumos intr-o viata care avea toate sansele sa esueze. Datoriile le las bancii, corpul il las nobilelor idealuri medicale cu mentiunea: Sunteti cei mai buni doctori, tineti-o tot asa, dar inainte sa montati ficatul meu altcuiva, averitzati-l ca e dat kilometrajul peste cap si tratati-l intai de raceala. Nu-l puneti la gheata.

Daca nu ma trezesc maine, ultimele mele cuvinte vor fi, oficial: Mi-au facut-o Matei si Ciuclaru…

La Brasov

Am fost la Brasov, la ai mei, cum fac o data la doua-trei saptamani. Nu sunt complet daca nu-mi traiesc berile cu taica-meu, in bucatarie, certandu-ne ca de-obicei de la Basescu, comunisti, legionari sau crestinism. Nu sunt om daca nu ma rasfata maica-mea dimineata cu un “bei cam multa apa, la cat ai venit” si-o privire de inger sever. Nu mi-e bine daca n-o vad pe sora-mea si nu ma joc cu nepoata-mea.

Din pacate am o raceala care ma blocheaza complet, atrofiindu-mi legendarele talente de povestitor. Asa ca o sa va rog sa nu va suparati daca, in loc sa vorbesc despre locurile in care am crescut, de ce au fost ele bune, despre avantajele practice ale celor 7 ani de-acasa si formarea mea metafizica in cimitirul in care jucam pac-pac, o sa postez cateva poze si o sa-mi pun Battlestar Galactica.

Sorry 🙂

Long way home
Long way home

Asta e o limuzina de nunta care, poate tocmai data fiind utilizarea ei aducea zambete pe toate fetele soferitelor din dreapta si stanga. Nu ar fi meritat pozata daca nu erau detaliile absolut superbe:

10052009211

Si, pentru final, cea mai frumoasa prezenta de pe soselele capitalei. Rareori mi-a facut asa de mare placere Bucurestiul la intoarcerea din Brasov. Am mers in paralel cu ea de la Baneasa pana-n centru. A ramas dreapta, tinand intre picioarele ei fine bestia de 300 de kilograme, mult mai mult decat un contrabas. Desi nu si-a ridicat deloc casca, I would ride her wild horses…

10052009206