Two Lovers

Titlul e evaziv. Doi amanti? Doua iubite? O sa intelegeti dupa ce-l vedeti. Vreau doar sa va fac atent la el. Este o drama romantica, poate cu accentul pe drama.  Dar e o elegie frumoasa, cu un Joaquin Phoenix magistral ca de-obicei. Il recomand fara teama.

[kml_flashembed movie="http://www.youtube.com/v/9hLztWxn9lE" width="425" height="344" allowfullscreen="true" fvars="fs=1" /]

Sa va fac cunostinta!

Dati-mi voie sa va fac cunostinta cu un om remarcabil. Mi-am permis azi o dupa-amiaza de TED (ted.com, un site care a devenit pentru mine mai important decat youtube) si l-am vazut intr-un recital de poezie pe Felix Dennis. Va sfatuiesc sa va luati un sfert de ora pauza de realitate urmarindu-l si abia dupa aceea sa cititi despre el, mai jos. Surpriza e mai mare.

[kml_flashembed movie="http://www.youtube.com/v/64-bHvDcgQQ" width="425" height="344" allowfullscreen="true" fvars="fs=1" /]

Felix Dennis este un om de afaceri. A fost hippiot, a luat cocaina 7 ani, in fiecare zi dar intre liniute a fondat repede revista Maxim, o companie de computere, The Week etc, ajungand la o avere de vreun miliard de dolari. Apoi s-a-mbolnavit rau, prin 2000, a ajuns la spital, a cerut un teanc de post it si-un creion si s-a apucat serios de poezii. Adica a trait, nu s-a-ncurcat.

Who was the better man?

Il vand pe El Zorab…

Vine o zi in viata unui om…

Lacrimile ma opresc sa va povestesc mai departe. Asa ca anuntati-va prietenii, am de vanzare un superb Honda Hornet, cu vreo 5000km la bord. Motor de 600cmc, impecabil, fara o zgarietura, 100CP. L-am iubit. Cererile serioase, pe dobrovolschi@yahoo.com

dobro-motor-4

De ce nu se misca nimic la Pasajul Baneasa?

Ma uitam cu un prieten la Ambuteiajul Baneasa. “Bai, astia s-au dilit? Fac pasajul cu cate-o banda pe sens???”. Intr-adevar, prin tunelul care incepe sa se arate, nu pot intra decat doua masini in paralel. Hm. Strange. Pun mana si sun pe unde trebuie.

Povestea e asa:  se pare ca intr-adevar prin tunelul care se vede acum vor trece doar doua masini, dar pe acelasi sens. Dupa care, dragii mei, incepe un nou calvar pentru celalalt sens. Uraaaa! Inca doi ani de isterie si resemnare!

Si cam asa se lucra sambata:

130620093381

Intrebare pentru Presedinte

Iata un numar de colectie al esentei jurnalistice romanesti.

fata-de-la-pagina-11

Ca orice gluma buna, are legaturi subtile cu realitatea. Pe mine, de exemplu, m-a dus cu gandul la urmatoarele:

– glumitele Elenei Udrea pe plaja Sulinei, cand fantasma in gluma despre slipii ministrului Paleologu.

– propaganda nemeritata de care a beneficiat Elena Basescu, atat din partea presei cat si din partea PDL-ului, doar pentru ca este fiica primului marinar al tarii.

– proaspetele aventuri de la guvern, cand s-a sculat, mai an, tatuca Traian si a-ncalecat pe un Boc aplecat. Penibila iesire din matca a lui Traian Basescu, incercarea de-a emana forta bolsevica, pentru ca asa il vrea poporul. De ce nu am ajunge din nou la dictatura?

Pardon. Deja suntem in dictatura maselor. Si daca tot am ajuns aici, hai sa va zic o fantasma de-a mea.

As vrea sa-l intrebe cineva ceva din partea mea pe Traian Basescu, indiferent cine, chiar si Culcer, dar la ora de maxima audienta.

“Si-acum domnule Presedinte, as vrea sa va adresez o intrebare din partea unui tanar pasionat de bunul mers al lumii in care traieste. Un anume Dobrovlo…Doborvo…Drobo…un anume Mihai va intreaba, domnule Presedinte, ce ati facut in ultimii cinci ani pentru protejarea Opozitiei?”

Pentru ca asta este intrebarea, lads. Traian Basescu nu se poate ridica mai sus de problemele de la baza piramidei maslowiene. Pana si printre Prim-Secretarii pre-decembristi mai erau unii care adunau toti directorii de intreprinderi si renovau biserici sau faceau o biblioteca in centru, “sa ramana si copiilor nostri ceva, tovarasi”.

Traian Basescu, daca tot m-am pornit, are, cum singur a declarat, o legatura transcendentala cu poporul roman dar care, un pic paradoxal pentru atata transcendenta, tine doar de lumea asta, materiala.

Tot ce e mai sus de mancare si caldura pentru niste nefericiti, care intr-adevar sunt o mare parte a poporului, nu se mai discuta. Tot ce tine de fibra spirituala a poporului roman, de ce valori apreciaza, de nazuinte, nu se discuta din doua motive. Pentru ca stie el mai bine si pentru ca nu fac rating. Si aici e o mare problema de-ale lui Traian: aduna voturi, face rating, dar e rudimentar. Sa explic:

Procentul celor care au nevoie doar de mancare, un pet de bere, doi copii, un televizor si-o garsoniera este, in Romania, groaznic de mare. Citesc sondaje de vreo 10 ani, nu vorbesc prostii. Manuindu-i pe acestia, Traian Basescu NU MAI ARE NEVOIE sa convinga pe altcineva. Aici primeste eticheta de rudimentar. Pentru ca viitorul unei tari il faci si cu oameni mai fini, chiar daca mai putini. Iar in politica responsabila, democratia nu trebuie confundata cu prostia. Pentru ca devine o dictatura a maselor. Masele, mediile, trebuie ponderate in calculele politice cu inteligenta si cultura, doar asa o societate poate deveni frumoasa.

Doar un politician rudimentar gandeste  matematic. “Am destui”. Doar un politician rudimentar crede ca EL va modela o societate care singura nu s-ar misca un milimetru. Doar un politician rudimentar se crede infailibil si crede ca societatea nu are ce sa-l invete.  Doar un politician rudimentar face gladiatori din cetatenii prea slabi sa ii stea impotriva. Doar un politician rudimentar nu se ingrijeste de echilibrul vietii publice.

Viata publica a unei tari, ma incapatanez sa sustin, iti spune cam tot despre viitorul acelui stat. Iar viata noastra publica este nevrotica, pentru ca ascundem sub pres problemele, este perversa, pentru ca am inceput sa ne simtim bine in rau si este urata pentru ca nu e frumoasa.

Si atunci, pentru ca viitorul dorit de mine e frumos, echilibrat si linistit, il intreb pe Traian Basescu, prin orice jurnalist care vrea sa-mi poarte vocea mai departe, un lucru de bun simt. Va raspunde probabil ca el a salvat PNL-ul si altele asemenea, dar voi fi stiut ca l-am deranjat, chiar daca ma face “derbedeul dracului” cand se sting camerele.

Intrebarea mea finala: “Ce-ati facut, domnule Presedinte, in ultimii 5 ani, pentru protejarea Opozitiei?“.

Vreti un LCD de 103 cm?

Am un concurs, pe dob.ro. Puteti castiga un televizor fainutz, eu ma uit la el de vreo luna. Si aveti si sanse. Regulamentul e acolo dar, pe scurt: trebuie sa trimiteti o poza facuta de voi, cu tema “Trei prieteni la TV”.

Partea proasta e ca se termina maine noapte. Partea buna e ca seful juriului e Alex Galmeanu, deci o poza cu talc inca poate lua marele premiu.

Plec la Ciolpani. Pa pa. Lugu-lugu.

Iarta Puiule, iarta!!!

Am vazut asta in oras:

11062009335

Stiu ca nu e frumos sa te bagi in viata oamenilor iar Puiu si autorul panotajului sigur nu a vrut ca noi sa stim cine sunt. Pe de alta parte, s-a incercat recastigarea Puiului prin strigarea in gura mare a unor sentimente de, cel mai probabil, dragoste. Adica in public.

Asa ca nu pot sa nu ma intreb despre Puiu. E barbat sau femeie? E om sau pasare picanta? O fi vazut Puiu ce i s-a daruit?

Iarta, Puiule…

Ultima deocam-data despre Londra.

De ce te simti bine la Londra? De ce daca te-ai saturat de Londra te-ai saturat de toate? De ce cand pleci iti vine sa mori de ciuda ca nu mai stai? De ce nu conteaza ca ploua? De ce nu ti-e dor de casa? E datorita cladirilor frumoase, vechi si niciodata cu termopane? E datorita grinzilor de lemn antic din pub-uri? Nu poate fi mancarea…Sa fie Londra asa pentru ca are parcuri cu piste de pamant pentru cai? Pentru ca ajungi cu metroul de oriunde pana oriunde? Pentru ca au reclame stradale cu poezii? Nu.

 

Sunt oamenii. Oamenii au facut casele astea. Oamenii au dat in folosinta primul tronson de metrou in 1863. 1863!!! Oamenii pun poezii pe pereti. Oamenii merg la teatru imbracati frumos, facand viata culturala sa pulseze. Oamenii zambesc, iti cer scuze si te ajuta pentru ca si-au dat seama, acum sute de ani, ca placerea nu vine din orgoliu ci din a imparti lumea cu ceilalti. Se pare ca aici e secretul lor. Politistul care a luat-o de langa noi pe tiganca din Timisoara care vroia sa ne vanda flori si-a cerut scuze. Pentru ce? Am stat si m-am intrebat. De ce acel “sorry guys”? Pentru ca ii pasa. Pentru ca e public servant si e mandru sa serveasca in public.

 

Bineinteles ca sunt tot oameni. Bineinteles ca au si uscaturi. Dar diferenta intre englezi si altii, desi subtila, e foarte pregnanta. E ca cea dintre ardeleni si regateni. E vaga dar, pentru cunoscatori, inevitabila. Si ei scriu pe usile toaletelor, dar fara sa injure. Unul anunta ca e tata. Ceilalti il felicitau in josul usii. E mult mai putina ura acolo, pentru ca e mult mai putin egoism. Si dincolo de mirajul turistului si de superficialitatea mea, un lucru e cert: englezii se bucura de viata pentru ca englezii si-au facut treaba.