Maicuta si Taicutu

Maicuta si Taicutu sunt bunicii mei din partea mamei. Despre Mami, cealalta bunica, va povestesc alta data. Sambata, la Brasov, Maicuta, care sta cu ai mei, a scos dintr-un plic niste fotografii vechi. Nu le mai vazusem. Le-am dat de la unu la altul, am ras, ne-am adus aminte de Taicutu, care s-a stins acum 8 ani.

Bunicii mei s-au vazut de doua ori inainte sa se casatoreasca. Bunica-mea avea 16 ani iar bunicu-meu ceva mai multi, tocmai se intorsese de pe front si isi cauta sotie. Si-a adus aminte ca la o hora o dansase pe-o copila frumoasa, cumnata unui prieten. L-a intrebat pe Unchiu Suta daca mai stie ceva de ea. S-a dus, a vazut-o, a cerut-o. Parintii bunica-mii au chibzuit in grajd, seara, cand ingrijeau vaca, iar taica-su i-a zis nevestei ca el mult n-o mai duce, ca Suta zice ca Ion e baiat bun, ca o sa primeasca Parohie si ca sa faca nunta. Stiu asta pentru ca bunica-mea tragea cu urechea si tare s-a bucurat, in secret, cand a auzit c-o lasa sa se marite. Au facut nunta. Si-au inceput sa toarne copii. Au inceput cu mama, uite-o in brate la Taicutu. Au adoptat-o si pe Maria, cea de jos.

230520092483

Apoi a-nceput prigoana. S-au ascuns in munti 5 ani, apoi, cand au crezut ca s-au linistit comunistii, au luat parohie la Prejmer, langa Brasov. Dar comunistii nu se linistisera. L-au aresta pe Taicutu. Il luau si-l tineau luni de zile, in timpul asta Maicuta, pana la urma cu sase copii,  nu stia nimic de el. L-au luat de cateva ori. Apoi, dupa cativa ani, l-au lasat in pace.

Asa am avut eu sansa sa am vacante pline de Dumnezeu, de povesti la caldura sobei din bucatarioara, de lectii despre dreptate, despre minciuna, despre bunatate si despre comunisti. Asa mi s-au dat mie serile de vara in care stateam in iarba, la poiana dinspre pastravarie, cu Pavaluta, Florin si Dorel, unde ne ciondaneam daca luna e facuta de Dumnezeu sau de natura. Dup-aia ne suiam pe biciclete si umpleam cu praful de la franele noastre linistea de rai a Prejmerului. Asa am invatat eu ce e aia libertate, frumos si comunitate: sa merg la Nea Ion, in capu’ strazii, “in unghi”, cand taie porcu’, sa-mi traga un soric aburind, plin de sare, pe painea calda si sa ma mai intrebe de ai mei, de la Brasov. Asa am invatat eu ce e “buna masura” si “chibzuiala”. “Randuiala” lui Sorescu. De-aia nu-mi trebuie mie sa pun la indoiala anumite lucruri.

23052009258

Stateam in curte toata ziua si nu-mi dadeam seama ca au imbatranit. Ca o sa se duca Taicutu cum au taiat plopul ala de pe strada, pe care l-am visat. Ca o sa ia alt preot casa aia in care am invatat eu ce e curat. Cand a facut 80 de ani, ne-a chemat pe toti,  copiii si-o ciurda de nepoti. I-am cantat si-am ras. Ne-a zis ca asta a mai vrut, sa faca 80 si sa ne vada pe toti bine. In cateva luni se stingea. M-am dus la spital si mi-au zis in fata usii ca poate nu ma recunoste. Aida de. Cand am intrat l-am sarutat. In toata agnonia, m-a tras c-o mana la gura lui si mi-a soptit, incet, zambind,”nepoaaaateeeee…ai gasit si tu vreo asistenta pe-aici?…”

La-nmormantarea lui au venit toti copiii, nepotii si 28 de preoti. Bunica-meu zambea pe masa cand plangeau popi de 90 de ani care-ngropasera cu sutele. El zambea. Se mantuise pentru ca nu facuse nimic de mantuiala. A ramas maicuta. A fost greu la-nceput, dar a luat lucrurile cum sunt. Ne are pe noi. Si suntem ditai neamul. A ramas sefa clanului si, asa cum v-am mai povestit, nimic n-o opreste sa-mi arda si-acum un baston peste picioare daca fac vreo prostie. Dar altfel nu sperie pe nimeni.

090520091881

Nu stiu daca le fac cinste. Mai am timp sa-mi repar greselile. Dar sunt mandru de ei si sunt mandru ca mi se duc radacinile atat de adanc si de puternic. Si ma bucur ca n-o sa ma usuc niciodata. Si Taicut, sper c-au net, acolo-n  Ceruri 🙂

23052009247

611 Comments

Sorry, the comment form is closed at this time.