Anul acesta

Ce vremuri, prin 2006… Salariile erau mari, economia duduia, mass media traia o renastere frumoasa ca un bebelus dupa ce esenta ei, vigilenta, fusese adormita de glasul de soprana al lui Adrian Nastase, de la buget. Apoi a venit 2007.

Criza ne-a naucit. In cateva luni salariile din media au scazut cu un sfert, apoi cu o jumatate. Apoi au inceput restructurarile. A fost sfarsitul lumii pentru unul din doi. Ne uitam cu ingrijorare la Guerrilla, un radio pe care il facusem de la zero, noi, o mana de tineri, ca la un copil bolnav. Vremurile fara griji o zbugheau speriate de vremurile nelamurite. A inceput sa se traga din pozitie de lupta politica in trustul Realitatea, deci si in noi. Anchete, darea cu subsemnatul. Ulterior doi parteneri in trust au pornit o cearta pe nume, bani, scule si dosare la care noi ne uitam ca niste copii de divortati. Raspunsul a fost Vanarea de Vant. Am incaput pe mana unor creditori cu niciun fel de experienta reala in lumea radioului, in timp ce salariile scadeau, oamenii plecau. Prin 2012 totul devenise de nesuportat. Dar am suportat pana acum. Agatati de Guerrilla ca niste caini boxer de mingi sparte, ca taranii de glie, ca eroul de legenda, ca alpinistul de cer, am renuntat la bani si celebritate pentru chipiurile de ultimi capitani la bord. Am avut onoare. Nu inseamna ca ceilalti nu au avut. Ei au copii.

Procesele continua intre Realitatea si CNA iar noi, cei care am facut radioul si inca il mai facem nici macar nu suntem parte din ele. Oamenii de radio nu au voie sa aiba radio. Doar politicienii sau afaceristii. Dar a venit vremea.

Anul asta o sa ma uit la Guerrilla si o sa incep sa rad. Apoi o sa il rog pe Zorba sa ma invete sa dansez.

1,136 Comments

Sorry, the comment form is closed at this time.