Strong e pe Zonga

Se întâmplă uneori, seara, când ne adunăm trei patru prieteni în jurul mesei mele din bucătărie, să ne uităm ca în gol la telefonul înfipt în dockstation, întrebându-ne ce naiba să mai punem. Aveam nevoie de un flow de muzică bună, “de-a noastră”, fără calupuri de publicitate. BBC1 e prea hard, radiourile de chill aveau ritmul potrivit dar nu puteam recunoaște nicio piesa, parcă nici nu eram acasă, online-urile românești se întrec în a fi cât mai ciudate cu putință. La Paradise prea știam piesele, la Guerrilla mă durea amintirea din fiecare jingle. Până la urmă ajungeam la o leapșă, interesantă, nu zic nu, în care fiecare ne ridicam până la boxă și puneam, pe rând, o piesă. Dar discuțiile dintre noi deveneau sacadate, întrerupte de prea multe voturi ad-hoc. E, așa a apărut Strong Radio. Din visul ăsta: dar dacă ar exista un radio online făcut perfect? Dacă ar fi numai și numai muzică bună, “de-a noastră”, aranjată perfect, cu sound optim? Perfecțiunea nu există. Dar unul dintre copiii ei este Strong Radio.

L-am urcat deocamdată fără prea multa reclamă. Din feedback-urile celor câteva mii de ascultători pe zi am înțeles un lucru: e cel mai bun șir lung de piese faine ascultat vreodată. Asta era și intenția.

Acum, ca fundația este așezată, o să începem să clădim mai mult și mai mult. Aplicații, tunein, site. De astăzi suntem și pe Zonga. Era un vis intermediar pentru mine. La nici o lună de când a devenit public, Strong Radio strălucește tocmai prin ceea ce a promis: faptul că e făcut de oameni. Faptul ca sunetul e îngrijit cu migală pe butoanele mângâiate ale procesoarelor. Faptul că, vă garantez, fiecare piesa e aleasă de mână, de inimă, de suflet. Nu există formule matematice. Faptul că în curând o să vă puteți auzi vocile pe Strong. Noul design e gata și în câteva zile va fi implementat. Micile bug-uri și bâlbe sunt doar expresia entuziasmului nostru de-a aduce în sfârșit ceva bun pe stream-uri. Și, oricum, asta ar fi fost al doilea slogan la care ne gândiserăm: our strength is in our weakness. Strong words, on a strong radio.

Catre esecuri

Uitati-va la Harmontown. Toti suntem inca niste neadaptati. E singura garantie ca suntem vii. Da, bine, avem, fiecare dintre noi, adolescenta lui, cand o zbughim din teava de pistol rotindu-ne fierbinti, siguri ca o sa trecem prin orice tinta, lasandu-ne parintii cu tremurul reculului in maini. Dar supriza, my firend. Mai devreme sau mai tarziu glontul ori se topeste in vata densa a lenii, ori incepe sa simta, tot mai tare, fiecare sticla prin care trece, fiecare carne pe care o musca, fiecare inima pe care o lasa sangeranda, fiecare coperta de carte care salveaza, fiecare lacrima pe care o ocoleste, fiecare ras pe care il suiera.
Nu s-au inventat inca tari fara durere. Bebelusi care nu plang sau fericiri rotunde. Ziua in care inveti ca fiecare dintre noi sufera, mai mult ieri decat azi, mai constient maine dimineata decat diseara, e ziua in care ti-ai facut lectiile si poti sa te joci pana primesti altele. Viata e frumoasa. Pentru ca e vie. Sunt frumoase diminetile vesele, micile dejunuri aranjate ca-n reviste. Sunt frumoase esecurile, pentru ca pana la urma te simti alt om, sunt frumoase reusitele pentru ca ti le-ai dorit. Sunt frumoase bicicletele pentru ca sunt magice. Sunt frumoase zambetele de pe trotuar, copiii curiosi, femeile grijulii, barbatii atenti, versurile de pe facebook, nuntile, liniile de shoturi impartite in hohote, instagramurile gatite in casa, nebunii, colegii de serviciu pe care ii dispretuiesti ca sa-ti creasca pretul, masinile spalate, excursiile in doi in capitale medievale, serile tihnite, petrecerile copiilor, glumele, cainii. Dar cel mai frumos lucru din lume e sufletul, pentru ca e intelept. Cel mai frumos lucru din lume e sa te uiti la cineva si sa razi cu lacrimi.
Stiti ceva? Poate au dreptate. Poate o sa ramai fara ea si n-o sa fie ca-n povesti. Poate o sa te trezesti singura in pat toata viata. Ce-o fi o fi. Da, altii se bucura de joburi bine platite, de tripuri perfect organizate si de sarbatori fericite. Le-om avea si noi. Dar pana una, sa intalnim straini si sa radem cu lacrimi. Luv u, roll it!

Turcescu Schadenfreud

Imi place psihanaliza. Foarte mult. Da, stiu ca majoritatea terapeutilor stramba din nas in fata unei metode atat de abisale si dainuitoare. Insa toate metodele cat de cat serioase se trag din revelatia lui Freud, oricat de demonizat ar fi.
Or, analiza, fie ea freudiana, jungiana, postfreudiana, tranzactionala sau reichiana, functioneaza pe urmatorul principiu: ca omul poate ajunge la fericire si autenticitate cand constientul cunoaste cat mai bine inconstientul. Cand, deci, structura personalitatii care functioneaza constient, aici si acum, se intalneste cu structura neconstientizata, unde se aduna experientele vietii noastre si straturile adanci ale instinctelor si pulsiunilor. Practic, cu fiecare imagine ascunsa pe care o vede constient, omul este mai intreg, daca mi se permite fortarea limbii romane.
La lucrurile astea m-a facut sa ma gandesc zilele trecute scandalul serviciilor secrete. Presedintele vorbea de ofiteri acoperiti, Turcescu se deconspira, seful SIE candideaza la Presedintie, zvonuri despre spioni umbla ca tantarii in zile umede. Lumile seamana foarte mult, cea dinauntru si aceasta din afara. Adica.
Serviciile secrete, asa cum le spune numele, sunt o parte din inconstientul natiei. Opinia publica nu le cunoaste decat numele si foarte rar cineva stie exact cum functioneaza. Ele sunt necesare in lumea de astazi. Orice popor are nevoie de secrete, altfel ar cadea prada terorismului, altor popoare sau spionajului economic. Pe de alta parte, riscul ca acest inconstient institutional sa fie tulburat si sa aiba efecte nocive asupra celor pe care ii apara, adica asupra noastra, este major, mai ales cata vreme activeaza de capul lui.
Asa cum un psihotic e un om invadat de propriul inconstient, asa o dezvaluire completa a serviciilor ar naste in tara o criza zdravana. Insa daca serviciile sunt total rupte de oprobriul public si raman in intuneric, ele vor fi percepute mereu ca o angoasa.
Natiunea romana va fi sanatoasa doar cand publicul va afla cu siguranta ca serviciile secrete lucreaza pentru ea si lucreaza sanatos. Pana atunci ramanem, cum s-a stabilit, un popor nevrotic.
IMG 8739 Turcescu Schadenfreud