Turcescu Schadenfreud

Imi place psihanaliza. Foarte mult. Da, stiu ca majoritatea terapeutilor stramba din nas in fata unei metode atat de abisale si dainuitoare. Insa toate metodele cat de cat serioase se trag din revelatia lui Freud, oricat de demonizat ar fi.
Or, analiza, fie ea freudiana, jungiana, postfreudiana, tranzactionala sau reichiana, functioneaza pe urmatorul principiu: ca omul poate ajunge la fericire si autenticitate cand constientul cunoaste cat mai bine inconstientul. Cand, deci, structura personalitatii care functioneaza constient, aici si acum, se intalneste cu structura neconstientizata, unde se aduna experientele vietii noastre si straturile adanci ale instinctelor si pulsiunilor. Practic, cu fiecare imagine ascunsa pe care o vede constient, omul este mai intreg, daca mi se permite fortarea limbii romane.
La lucrurile astea m-a facut sa ma gandesc zilele trecute scandalul serviciilor secrete. Presedintele vorbea de ofiteri acoperiti, Turcescu se deconspira, seful SIE candideaza la Presedintie, zvonuri despre spioni umbla ca tantarii in zile umede. Lumile seamana foarte mult, cea dinauntru si aceasta din afara. Adica.
Serviciile secrete, asa cum le spune numele, sunt o parte din inconstientul natiei. Opinia publica nu le cunoaste decat numele si foarte rar cineva stie exact cum functioneaza. Ele sunt necesare in lumea de astazi. Orice popor are nevoie de secrete, altfel ar cadea prada terorismului, altor popoare sau spionajului economic. Pe de alta parte, riscul ca acest inconstient institutional sa fie tulburat si sa aiba efecte nocive asupra celor pe care ii apara, adica asupra noastra, este major, mai ales cata vreme activeaza de capul lui.
Asa cum un psihotic e un om invadat de propriul inconstient, asa o dezvaluire completa a serviciilor ar naste in tara o criza zdravana. Insa daca serviciile sunt total rupte de oprobriul public si raman in intuneric, ele vor fi percepute mereu ca o angoasa.
Natiunea romana va fi sanatoasa doar cand publicul va afla cu siguranta ca serviciile secrete lucreaza pentru ea si lucreaza sanatos. Pana atunci ramanem, cum s-a stabilit, un popor nevrotic.
IMG 8739 Turcescu Schadenfreud

#spiritofJack

Cand eram mic ai mei comentau invariabil cand, uitandu-ne la Familia Dallas, vreunul dintre copiii texani isi intreba mama, pe batrana Miss Ellie, cu sticla in mana, “Ma? Can I fix you a drink?”. Uneori, batrana sefa de ranch aproba si primea un pahar in care se roteau printre cuburi de gheata doua degete de whiskey rotund. “Asta numai in filme vezi”, spuneau ai mei, atat fiind convinsi ca in lumea reala lumea nu bea asa ceva in fiecare seara cat si fiind atenti sa ma invete ca un asa obicei duce la o ireversibila depravare. Eu ii ascultam, erau parintii mei si imi doreau binele, dar zambeam totusi un pic: mirosul de dincolo de ecran ma intriga.
Acum, citind mai devreme ca Jack Daniels aniverseaza 164 de ani, imi dau seama ce inseamna cu adevarat un pahar dupa o zi lunga. Mi se mai intampla, dupa o zi ingrozitoare de filmare sau cursuri, indiferent de ora (uneori e trecut bine de miezul noptii), sa ajung acasa si sa ma asez la masa cu un pahar de whiskey. Il gust si ma gandesc la lucrurile pe care le-am facut in ciuda tuturor parerilor nu tocmai ajutatoare.
Dupa trei zile de curs de terapie, trei zile traite printre plansete, rasete, trairi si suflete curajoase, imi amintesc, zambind in barba cu care sorb chihlimbarul rece, cat de multi au fost cei care spuneau ca psihoterapia nu e de mine. Dupa un drum lung spre casa, de undeva de departe, imi amintesc, cu acelasi pahar pe buze, si acelasi zambet, cum imi era teama, la 23 de ani, sa ma mut la Bucuresti pe banii mei.
Si azi, uite, mi-am amintit cum se incruntau ai mei ca un fiu ii ofera mamei un pahar de Jack. Se leaga toate, nu? Acum imi aniversez triumfurile independentei, saltul din cuib, cu paharul pe care ai mei asa se grabeau sa-l interzica, inainte cu mult sa il am intre degete…
Dar ii am in minte. Atat ca sa le multumesc cat si ca sa ii aud cum imi spun ca unele lucuri sunt de necrezut. Si ii aud, nu trebuie sa fie langa mine. Nu ai nevoie de vocea parintilor ca sa bei responsabil. Dar uneori ai nevoie de copii independenti ca sa inveti ca viata e incredibila. Ma? Pa? Can I fix you a drink?

Am vrut sa fie surpriza

Chiar am vrut sa ii dau drumul doar cand ar fi fost aplicatiile si site-ul gata. Dar cum a fost vacanta, nu am avut noroc de it-sti workoholici. Pe de alta parte multi dintre voi au nevoie de Dobro Show online dimineata asa ca hai sa-i spunem versiune beta. Ladies, gentlemen, I give you
photo 1 Am vrut sa fie surpriza

 

Deocamdata exista o aplicatie pe App Store, Strong Radio, inca in teste. Restul trebuie sa fie gata zilele astea. Pana una alta, daca aveti nevoie de online la serviciu, adaugati url-ul asta in vreun player, sau direct in bara de adrese, apoi nu uitati sa o salvati in bookmark, sau pe desktop:

http://89.149.61.58:8006/stream-32.aac

Tocmai v-ati facut cu un nou radio. (Hint: dupa Dobro Show e o muzica superba, chiar asteptam feed-back de la voi).

Promit ca aplicatiile vor fi gata cat de curand. Sa ne auzim bine.